Poezie
mă irită vorbele mari
1 min lectură·
Mediu
nemulţumirea încă mai strigă în mine
întrebările cad întotdeauna când nu te aştepţi
şi răspunsurile verosimile sunt greu de dat
ai rămas atât de convinsă
ca un ceas care nu se opreşte niciodată
mă irită vorbele mari
fără substanţă în spusele multor oameni
deobicei nu-i ascult
dar sunt atent la tot ce se întâmpă-n societate
mă întristez fără să vreau
îmi aleg cuvintele cu grije de culegător
am nevoie mai mult de meditaţie decât de explicare
până mă conving cum curg lucrurile
multe gânduri se macină prin memorie
fără umbră de linişte
pe pământul plin de nesiguranţă şi împrevizibil
alerg ca un schilod prin deşert
cu speranţe mereu agăţate
de orizonturile care fug tot mai departe
001.251
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “mă irită vorbele mari.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14137275/ma-irita-vorbele-mariComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.