Poezie
Nici să visez nu pot
1 min lectură·
Mediu
Noaptea se scufundă într-o muzică tristă,
dorm cu faţa la un perete de sticlă,
cei de dincolo nu ştiu ce fac
stau închişi în cutia lor ermetică.
Prin somnul meu zboară păsări
care-mi poartă gândurile pe aripi,
întunericul e constrâns
să se refugieze-n grădini.
Nici să visez nu pot pe lumina decolorată,
suconştientul se reface şi el
purtat pe teritorii străine,
dimineaţa îmi coboară-n palme
cu raze reci de transpiraţie
abia percepute.
Nu mă încântă decât bucuria
înflorată de glasurile celor care-şi povestesc
cu gesturi largi,
pesemne întâmpări ciudate
rupte de realitate.
Întorc fila vieţii
şi trec mai departe cu învăţatul,
poate se prinde şi de mine ceva
care să-mi învârtă mintea
prin risipa din lucruri.
001.298
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Nici să visez nu pot.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14135683/nici-sa-visez-nu-potComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.