Poezie
Poem cu acoperișul de dragoste
1 min lectură·
Mediu
Mă caut și mă găsesc în hrubele veacului trecut
pe care l-am îngropat cu cruci de piatră nescrise
și-i duc în spate durerea pînă la apus,
lumina lui subțire mi-a rămas sub aripi
ca un zbor fără întoarcere din stelele iubirii.
Drumurile pe care am pășit în veacul actual
călăuzite de semne cerești nu se mai opresc,
nasc alte transparențe de logos lumină,
poeme cu acoperișuri de dragoste
de pe care cuvintele privesc întreg spațiul.
Îl simt mai aproape de descifrare
ca pe o taină care trăiește prin cunoaștere
și își dezleagă limba abstractă oamenilor
spre marginile încăpătoare ale timpului
prin ridicarea cosmicelor bariere.
În curba ascunsă nesfârșitul căutării
ce ar putea să denumească alte științe
ca fruct al răbdării și nerăbdării continue
cu tot ce ispitește viața și moartea
dincolo de gânditoarea sintaxă a creației.
001.417
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Poem cu acoperișul de dragoste .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14133433/poem-cu-acoperisul-de-dragosteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
