Poezie
Ele rămân tot amintiri
1 min lectură·
Mediu
Noaptea plânge pe drumul fără sfârșit
cu parcursul schimbat,
timpul îmi albește la tâmple uitarea
chiar dacă sentimente-mi răscolesc trecutul,
ele rămân tot amintiri.
Tot ce s-a întâmplat are un ecou
pe care nu-l aude nimeni străin
și de ce să-l audă ?
Când se simte cum pulsează sângele,
inima se încarcă cu energiile dragostei
pe care nu le pot capta,
nu întotdeauna sunt apt de absorție
am și clipe opace.
Când o să fiu un altul virtual
transpus undeva,
să mă urmezi cu seninătate.
001.403
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Ele rămân tot amintiri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14132411/ele-raman-tot-amintiriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
