Poezie
Coarneșul
1 min lectură·
Mediu
Nu mă miră nerăbdarea,
cireșul coarneș a înflorit,
cireșele lui negre și dulci
o să fie culese în curând
de femei cu sânii copți
de mângâieri calde.
Aroma nașterii din cofragul nopții
toarnă rozul în alveole.
Trupul se face pietros și fierbinte
cu plinul desprins din mine
ce nu-și mai lasă altceva
decât bucuria împlinirii.
Respirul ce aburește oglinda
și vede-n ea încrederea,
capătă izbândă
și putere de viață.
Un transfer de lumină
o parte de miracol,
născare slobozită
din ființa iubită.
001.719
0