Poezie

Ultimul rege

1 min lectură·6 decembrie 2017

Mediu

Azi a murit un rege

ultimul pe care îl mai aveam,

am rămas cu chipul în amintire

ca o podoabă sacră-n memoria aglomerată,

totul debarcă din prezent în istorie

și nici nu știu tot adevărul.

Timpul în care am avut câte ceva,

unii spun că n-am avut nimic,

doar o fluturare aproape cât un secol

și aceia surghiunită-n ținuturi străine.

Moartea n-a vrut să ptrimească nimic în loc

are și ea pretenții

ca dealtfel noi toți când e vorba de pedeapsă,

nu iartă pe nimeni,

dacă ar ierta piatră s-ar face

și ar fi spălată de ape,

așa rămâne cu același păcat ca și noi,

să mergem la judecată.

001.744

Silviu Somesanu. “Ultimul rege.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14117310/ultimul-rege

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.