Poezie
O așteptare firească
1 min lectură·
Mediu
Noaptea s-a culcat pe sine,
tu ai uitat-o în dormitor
cu întunericul la fereastra spre grădină
și te-ai pornit la mine.
În fața ușii s-a îndoit timpul,
o deschid să văd întruchipată minunea,
povestea nu-i chiar poveste,
o așteptare firească
cu brațele deschise de împreunare-n destin
și patimă-n dragoste.
Îți spun să nu mai pleci,
să te oprești la locul
unde ți s-au aprins călcâiele!
001784
0