Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Într-o mare a liniștii

1 min lectură·
Mediu
Fiecare uitare e o rupere din memorie,
nu se mai reface,
tot ce s-a zidit din temelie-n conștiință
e un perete de piatră
înălțat cu sacrificiu și răbdare
ce numai timpu’-l dărâmă.
Singurătatea nu se lasă biruită,
mă îndoiesc să nu aibă resurse-n rădăcini,
ca umbra-n nori și tot ce-i pe pământ
într-o mare a liniștii
ne-ntreruptă de sunete și voci.
Tu ai rămas pe un morman de așteptare
o femeie care naște-n apă
și totul capătă o formă firească
de la început de lume.
O lumânare căreia îi pâlpâie flacăra,
arde până la sfârșit
și lasă în loc altele mai puternice
ce împart lumină.
001.823
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
105
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Silviu Somesanu. “Într-o mare a liniștii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14109804/intr-o-mare-a-linistii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.