Poezie
prezentul rupt
1 min lectură·
Mediu
ai plecat cu inima mea-n palme
nu te-ai mai uitat înapoi
cum o fac și păsările în fiecare toamnă
dar nu este ultimul drum să-l plâng
munții știu și visează-n tăcere
la lumina rămasă deasupra de nori.
rana mea de întuneric se termină-n cer
unde se vindecă dintr-o suflare.
zilele trec în vârful picioarelor
prin suferințele și bucuriile oamenilor
gândurile îmbracă haine de lucru
și nu mai așteaptă startul
la fiecare atingere totul se mișcă
zborul capătă înălțime
flămânzii n-au timp de așteptare
ei dau semne să rupă prezentul
001.796
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “prezentul rupt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14108863/prezentul-ruptComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.