Poezie
Nu vreau să locuiesc printre umbre
1 min lectură·
Mediu
Starea mea de așteptare mă face bănuitor,
n-am nicio teamă de singurătate,
o cunosc și nu mă face vulnerabil,
știu s-o dezbrac de tăceri virgine.
Nu vreau să locuiesc printre umbre,
îmi beau cafeaua cu cineva plăcut,
împart bucuriile și le sporesc cât pot,
ard trăiri ce-și cer dreptul la iubire
și nu mă las biruit de trădări obișnuite.
Aștept declanșări de sentimente vii,
mă las purtat de valuri străine,
dar nu le permit să se lovească de țărm
pe faleza căruia îmi plimb speranțele.
Când urcă seara în paturile desfăcute
noi ne prefacem că nu avem somn
și ne culcăm sentimentele sub pleduri.
Dimineața suntem luminoși ca soarele,
zăbovim să ne bem ceaiul aromat
și plecăm la treburile noastre zilnice
cu părerea de rău că ne despărtim o vreme.
Știu doar că reîntâlnirea
e ca un unghi format între două ape
care ne dirijează printre vise cursul.
001.734
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Nu vreau să locuiesc printre umbre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14102092/nu-vreau-sa-locuiesc-printre-umbreComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.