Poezie
Singurătate, liniște durută
1 min lectură·
Mediu
Singurătate, liniște durută,
dor nesfârșit de chipul ce-am iubit
nu știu de cine-ai fost cerută,
să mă-ntorci în lume dezrobit.
Când norii de ploi se dezbracă
și zboară din gânduri, cuvinte
timpul face pauze să treacă
în pământ, urme de oseminte.
Oamenii se culcă pe-o ureche
nu văd când clipa se frânge
și rupți din dulcea pereche
primesc singurătatea-n sânge,
de casa rămâne un pustiu orb
cu zile și nopți de corvoadă
bântuite într-una de un morb
eternitatea, regină schiloadă.
001.589
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Singurătate, liniște durută.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14101266/singuratate-liniste-durutaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
