Poezie
Flacăra ei răspândește mângâiere
1 min lectură·
Mediu
Nimic nu mă satură de foame ori sete
mai mult decât zâmbetul mamei,
mângâierea ei cu aripi de fluture
ce-mi alungă-n uitare, tristețea.
Razele iubirii mă sărută tainic pe față
leoaică flămândă de dragoste.
Flacăra ei răspândește mângâiere,
liniște-n suflet fără măsură,
mâinile-i parcă îmbrățișează aerul,
te lasă fără cuvinte cu ochii-n lacrimi.
Bucuria îmi stăpânește tot trupul
ca pe un rătăcit visător.
Astăzi numai nostalgie mai simt
timpul ars într-o lampă cu gaz,
nimic nu-mi mai umple nerăbdarea,
în tot cea rămas prind viață rădăcinile
și lujerii fac muguri.
Până și pietrele se urnesc din loc
fac albie apelor să curgă,
există o mare care așteaptă,
un suflet care tânjește.
001.538
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Flacăra ei răspândește mângâiere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14092968/flacara-ei-raspandeste-mangaiereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
