Poezie
Vulcanul
1 min lectură·
Mediu
Aruncă cu foc și praf, e un vulcan activ,
răbufnește pe neașteptate din adâncuri,
cenușa în satraturi nocive aduce moarte,
lava se scurge până-n inimi.
Pământul capătă o pojghiță inertă
cum să o îndepărtezi?
Oamenii se retrag, odată cu înfrângerea temerii,
saltul peste obstacole-i de neoprit.
Toți vor găsi resurse lăuntrice, lupta până la capăt,
rezultatul se-nfășoară-n biruință
precum copacii-n verde când își recâștigă frunzișul.
Ce-i pierdut se termină-n uitare,
urmează o periodă de meditație,
o zidire care străpunge întunericul.
Ce ne amenință se cere prevăzut,
lumina se infiltrează-n fiecare,
și-l călăuzește.
002.405
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Vulcanul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14082507/vulcanulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.