Poezie

Arborii

1 min lectură·28 august 2015

Mediu

Nimeni nu se întreabă de ce arborii

nu vor să trăiască în păduri,

lipsa lor de protecție este de-adreptul jignitoare,

așa că s-au hotărât să se nască răsfirați în teritoriu,

să se bucure de singurătate, nu de moarte.

Chiar dacă sunt loviți de vânt în câmp deschis

au totuși aer de vedetă, posedă o umbră atrăgătoare,

o libertate a rădăcinilor de a se înfige zdravăn în pământ

și se împotrivesc alunecărilor la vale.

Se bucură din plin de lumină și vigoare naturală,

păsările își găsesc adăpost pentru cuiburi,

ce să mai vorbim

pădurea este o permanentă atracție pentru hoți

și animale sălbatice,

o sursă de teamă pentru primejdie.

Desigur are și o frumusețe aparte

când omul e un frate bun

și nu vitreg pus pe căpătuială.

Lipsa de sinceritate cu propriul mediu înconjurător

ne alungă la periferie și nu înțelegem nimic.

Trăim cu bucuria unor câștiguri facile

fără să vedem răzbunarea iminentă care urmează,

când vom fi luați de ape cu locuințe cu tot

degeaba invocăm numele Domnului

nimeni nu ne poate salva

de la dezastrul provocat cu perseverență de noi înșine.

001.590

Silviu Somesanu. “Arborii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14077576/arborii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.