Poezie
Se întrepătrund cuvintele
1 min lectură·
Mediu
Surâsul tău e
o dimineață în care se trezesc florile să-l soarbă,
o iarbă care-și spală fața-n rouă
și soarele răsare să-l sărute c-o rază
furată cu gândul de muritor.
E o lumină care se destăinuie cu spirit ceresc
până ce răcoarea fuge spre mările nordului,
văd cum prin trup urcă poftele zilei
într-o amiază înaltă și albastră.
Cu surâsul mă umpli cu sevă ca pe un fruct
și-mi pui pe suflet o palmă cât o frunză
din viile ce se desfășoară la orizont.
Se întrepătrund cuvintele-n zid cum piatra
una peste alta cu liant de suflet
și este mai mult decât trainic și mai înalt.
Nopții dacă i-aș fura din întuneric,
să-l dau cu împrumut adâncului din mări,
s-ar rupe din mine nepăsarea care conduce spre iad.
001.564
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Se întrepătrund cuvintele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14074018/se-intrepatrund-cuvinteleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.