Poezie
Cum s-a deghizat moartea
1 min lectură·
Mediu
Noaptea mea nu e noapte din întunericul tău,
e mai mult un gol găsit în impas
pentru o inimă care așteaptă
ca o primăvară sosirea păsărilor
despletită din obișnuință la soare.
O bucurie de înălțime urcă prin vămile cerului.
Eu sunt gândul întrupat în visul femeii,
am aura unui destin care se caută la dinți,
limba unei catedrale care se zidește
după o lungă așteptare-n genunchi.
Moartea s-a deghizat în fată mare
cu zestre, bolnavă de hiv,
plecată la coasă
într-o lume plină de bălării.
023.135
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Cum s-a deghizat moartea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14060141/cum-s-a-deghizat-moarteaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
este un vers care nu este necesar: el spune că undeva ar fi ceva. este un enunț de tiraj. despre prezență nu se spune nimic mai departe. mijlocul se clatină, finalul este neobișnuit de neinspirat! mai așteptați alte păreri să nu vă supărați degeaba pe mine.
0
SS
Părerea ta mi se pare cam bizară ori îndoielnică dar e o părere și-ți mulțumesc.
0
