Poezie
Poezia
1 min lectură·
Mediu
Versul îl nasc cu smalț pe cuvinte,
un tăiș de coasă prin ierburi
la răsăritul soarelui,
fără ca ochii să pună geană pe geană.
Uneori se-nfiripă cum cântecul
plimbând sunetele pe portativul urechii
până ce capătă susurul apei
purtat prin toate formele de relief
făcându-mă rob.
Gândul rămâne scris pe genunchi,
o rugă în fața lui Dumnezeu
nevăzându-l.
Acum tot ce simt nu spun,
ce spun o să vă intre sub piele
înmugurind inima cum oul
așezat sub cloșca universului.
Aștept până iese verbul poeziei
îi cresc aripile, îi înfloresc cântul
și o hrănesc cu vorbe
șlefuite sonor pe hârtia zilelor.
001.644
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Poezia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14053203/poeziaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.