Poezie
Lumina
1 min lectură·
Mediu
Izvorâtă sub piscul muntelui alb
o văd ca pe un zbor
spre marea cu limba înghețată în valuri
la gura fluviului mort.
Ne vor întâmpina marinarii
cu nopțile lor de singurătate
prin care visele se plimbă-n orașe
cu femei pe străzi.
Numai teama bântuie casa
în clipele acelea străjuite de îngeri
pe care gândul o trimite pe ape
fără ca vântul să știe.
Mâna mea cu pielea-n flacări,
sângele-l prelinge-n lacrimă,
ține loc de durere,
când nimeni nu mai plânge.
lumina din depărtări se-ntoarce,
mările sărută țărmul
cu bucuria strângerii în brațe.
001.636
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Lumina.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14042102/luminaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
