Poezie

Neînțeles

1 min lectură·9 noiembrie 2013

Mediu

Stele rotindu-se în colțuri pe cer

se grupează în mii de spirale

și fără margini închipuite

cuvintele sar din cuvinte,

devin sonore

șoptind.

Auzul meu le prinde rotund

ochii privesc interiorul

unde gândurile se inițiază

se întrevăd în mîșcările din oglinzile

universului deschis.

Ea-mi urcă prin simțuri și un greier

îi dăruiește o seară de concert în ierburi.

Brusc se lasă tăcerea, începe odihna

pentru ca la trezire să se reia cântul.

Noaptea se lungește, are degete luminoase

care lasă urme prin aer. Luceafărul

bănuitor și rece mângâie fetele-n somn,

intră-n visele lor și se întoarce

în marea-i de singurătate.

În juru-i totul se mișcă

timpul nu face pauze

se comprimă și se dilată neînțeles.

001.630

Silviu Somesanu. “Neînțeles.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14038276/neinteles

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.