Poezie
Târziul așteptării
1 min lectură·
Mediu
În odae se simte mirosul tău ademenitor.
Mă scufund în târziul așteptării.
Neliniștea poposește în gândurile serii
în care au rămas întrebări fără răspuns
din priviri țintite pe ascuns.Dar nu-mi amintesc
zilele în care vorbeam cu greierii,
păsările îmi sugerau un zbor înalt.
În fiecare noapte când surâd pietrele
la izvoarele reci ceasurile ascultă
cântatul cocoșilor. Plec mai devreme,
voi găsi poate un drum
pe care trec trăsuri cu femei.
Dimineața vin privighetorile să cânte
și nu mai pot aștepta.
001.530
0