Poezie

Imbold

ref.

1 min lectură·31 octombrie 2013

Mediu

Un imbold prin inima naturii

lasă urme neșterse de timp

și caută norocul în afară.

În cercuri de lumină pulsează

culori reci curbate de apă.

Tu vezi înlăuntrul meu

cum se așează în sferele vieții,

și simți ce miros capătă iarba

în sufletul înverzit primăvara

cu tandre mișcări.

Se ridică la orizont curcubeul

arc peste verdele crud,

o ciocârlie înălțându-se-n zbor,

cerul îl dezmiardă în cântec

și un soare împănat cu raze

strălucește peste pădurile de ulmi

în ele devin răcoros,

izvor de căprioare băut

în dimineți de cristal.

Mai departe se deschid cărări

pe care nu le știu.

001.570

Silviu Somesanu. “Imbold.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14037820/imbold

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.