Poezie
Azi
1 min lectură·
Mediu
Am descins într-o lume care se consumă pe sine,
formată din supermarketuri și moluri
colonizate de cumpărători de falsuri
în care mi-am pierdut identitatea
cum caii săbatici ai deltei.
Plouă cu stele în interiorul cetății
toate nopțile sunt boreale
iar rinocerii calcă pe inteligență
ca niște butuci de lemn putred.
Încerc să mă izolez și tu mă cauți
pe unde nu vreau să fiu
închis într-o libertate fără sens.
Acum sunt o marfă pe stoc
cu prețul redus în vinerea neagră
pe care unii se îmbrâncesc s-o cumpere
fără să aibă nevoie de ea.
Tu ai rămas mai departe
o imagine retușată în piele,
cu vârsta se șterg iluziile
rămâne sufletul împovărat de durere.
001580
0
