Poezie
Râu de sânge
1 min lectură·
Mediu
În cine se mută lumina,
o inimă în piatră
neatinsă de ape
băute de curcubeu?
În cine încărunțește cuvântul
așteaptând să-i spun ultimul gând
mai presus de mine?
Dincolo de toate
dimineața mereu inimă
căzută din cer
o culeg cu palmele.
O pun peste buzele nopții
care-și aleg regina
dintre flori pământene
Și totu-i fierbine,
un râu de sânge
urcă în munții Daciei.
001.566
0
