Poezie

Eu cânt

ref.

1 min lectură·25 ianuarie 2012

Mediu

De câte ori te caut cu ochii nevăzătorului

te găsesc fierbinte sub pleduri

ca un pește prins,

alunecos în minciog,

care se frământă un timp

și așteaptă mărinimos.

Nu știu nimic mai frumos

decât trupul întins cu umeri de zăpadă

pe care-i sărută albia somnului

și pleoapele cad peste anotimpuri de mângâiere.

Te văd pur și simplu o pasăre-n cuib

înnoptând sub acoperișul frunzelor vibrate de vânt,

cum cuprinzi în brațe aerul cald,

lași genunchii moi

în semn că nu vei fugi

în noaptea ce intră pe fereastră.

Mă întreb cât de visător pot să fiu,

când să mai vin

și ce să păstrez

din plăcerea dulce și mută

cu vocalele fluide pe buze.

Dar cum să-ți mărturisesc?

Îți voi lăsa cântecul minunii întâmplate

să-l trăiești mai departe

și eu cânt.

001.531

Silviu Somesanu. “Eu cânt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/13999294/eu-cant

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.