Poezie

Cu nevăzută atingere

1 min lectură·19 martie 2011

Mediu

În ochi se întâlnesc apele

drumuri peste poduri de pleoape,

surâsul coboară pe o câmpie

din umerii obrajilor la vale.

În cuvintele nespuse

buzele lasă sunetele-n zâmbet,

pe așteptările noastre

izgonite de ură, în dragoste.

Dincolo de voință și destin

clipele se pierd nehotărâte

în zborul de fluturi,

sosiți prea devreme la ospăț.

Cu nevăzută atingere

adaugi gândului neliniște

și întârzii în prăfuitele ore

pe cordonul înnodat al timpului.

Odată cu scâncetul vieții,

ca la o naștere prematură,

sari peste obstacole,

ochii despică întunericul

până la casa bântuită de umbre

unde înfloresc cactușii.

Simt risipirea ta în vise

cum bate la ferestre

și-i aprinzi în voința barbatului

dorința precum un torent,

ce stoarce din pietre vlaga

ce cade neîmblânzită-n extaz.

În adâncul înspumat de frământări

valurile părăsite de puteri

alunecă prin pădurile de ulmi,

sângele năvălește-n inimi

cu șuvoiul de apă în palete

și se fac din scântei fulgere,

incendiindu-ne noaptea.

001.800

Silviu Somesanu. “ Cu nevăzută atingere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/13975163/cu-nevazuta-atingere

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.