Poezie
Amurg cu Ludmila
Tabloul cu Ludmila
1 min lectură·
Mediu
De atâta căutare, m-am rupt din trup.
Nechemată,
se topea peste ochi înserarea.
Absorb nestingherit apusul
extrag culorile,
le amestec în căușul palmei drepte;
cu mâna stângă flutur umbrele
disimulate pe o pânză furată din noapte.
Iau și căteva pensule
pentru degetele lucrătoare, câte una.
transpun pe fiecare parte a corpului tău
tonuri calde, rupte, cu tente de carmin în relief
și-n final îngroșez liniile curbe exterioare,
cele interioare rămân subțiri
aproape nevăzute din tușe.
Conturul îți alunecă
pe suprafețe mângâiate de raze
o decupare din crepuscul.
Lumea-ți recunoaște alura
în asfințit
cum cobori apăsată de mândrie
dealul viei
cu bulgări din soare
pe brațe.
002.054
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Amurg cu Ludmila.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/13959846/amurg-cu-ludmilaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.