Poate într-o zi îl va găsi

străină o femeie cu umerii fragili

cu vibrația șoaptelor ei

o umbră nevăzută pe străzi

se plimbă prin orașul în ceață cu praful umed

după o iubire pierdută

gata să-și pună sufletul, luminișul gândurilor, ziua de mâine

pe masa dragostei, făra pretexte

așa cum din cuvinte mohorâte

iese seva unui poem

simte cum țâșnesc sentimentele și coboară prin gânduri

bărbatul cu partea ascunsă vederii

să-i ilumineze chipul

și caută, caută

poate într-o zi îl va găsi