Poezie
Plugurile ară noaptea
ref.
1 min lectură·
Mediu
Se aprinde lumina-n casa pustie
o pasăre neagră este la fereastră,
cineva apasă clapele pianului,
să prind în auz ce nu se vede,
să văd cu degetele ce nu se spune.
Îngerii zilei sunt la copacul vieții,
să mă ungă cu mirosuri sfinte,
tot ce bântuie tăcerea să fugă,
să urc prin mine fără teamă
pe scara interioară a luminii
la bradul împodobit din camera de zi
unde vor petrece musafirii
ultima noapte a anului.
Afară ninsorile se aștern
cu fluturi albi înstelați
și îmbracă o noua măsură,
plugurile ară noaptea,
unitate adăugată timpului.
013.992
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Plugurile ară noaptea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/13923414/plugurile-ara-noapteaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ați înlocuit textul cu un altul. e drept, ați păstrat subtitlul...
textul inițial:
Cu drumuri de iarbă
(afară ninsorile)
O enigmă pe fața acestor zile
surâsul privirii mirat
un joc de culoare și umbră
încercarea de a trece prin ele
ploi de lumină.
Azi
fluturii-n zbor de pe iile fetelor
mi-au lipit genele cu polen
păsări de pradă au pus întuneric în ferestre
eu cautam vorbele nespuse
să leg cuvintele de umerii dimineții
ca o lumina de aripa îngerilor
răsăritul.
Peste câteva ceasuri
în praful de vitraliu pe fața oglinzii
mă plimbam către toamnă
într-o cabrioleta de aur
unde așteapată caii vântului
să le umplu ieslea
cu drumuri de iarbă.