Sunt un torent amuțit,
un puhoi clădit cu jale
ce-n taină stă pitit
în cețuri matinale.
În amiezi geroase
pornesc încet la vale
și cu brațele tăioase
strâng tot ce-mi stă-n cale.
Un șuvoi
Þin minte cum certai literele
să stea armonios într-un cuvânt
iar acum îți plâng deasupra viorelele
că dormi tăcut și rece-ntr-un mormânt.
În nucul de lângă casă,mai stă și-acum
privighetoarea
“Pentru că praful pe care mi-l arunci de fiecare dată în ochi mă împiedică să văd că de fiecare dată când pleci iei câte ceva din mine. De cele mai multe ori nu simt. Pentru că există îndeajunsă
“Omul are nevoie de dragoste.Viața fără duioșie și fără dragoste nu e decât un mecanism uscat, scârțâitor si sfâșietor.”
Prea potrivit.
Se spune că fiecare persoană are o jumătate pe acest
Intră în sufletul meu
adânc,
s-aprinzi cu ochii tăi văpaia,
mireasma ta să mă învie…
intră-n mintea mea
năucindu-mă cu zâmbetul tău
altminteri,pururi voi rămâne rece.
Te aștept
exact cum o
“Poate că pentru lume ești doar o singură persoană, dar pentru o anumită persoană ești întreaga lume.”
Prea sentimental.
Mă gândesc cum ar fi dacă tu ai dispărea,dacă mai respinge definitiv și
“Când nu ai ceea ce-ți place, trebuie să-ți placă ceea ce ai.”
Prea armonios.
Am păstrat într-un singur cuvânt glasul tău,am păstrat într-o poză căldura ta,am păstrat în ochii mei frumusețea
“Cu ochii plânge, cu inima râde.”
Prea confuz.
Sunt sigur că te întrebi la fel de mult pe cât mă întreb și eu cum ar fi fost dacă aș fi fost altfel, asta chiar dacă întotdeauna mai văzut altfel
\"Când te naști, tu plângi și lumea se bucură. Când mori, tu te bucuri și lumea plânge.\"
Prea eu.
Nu mă ghidez după Soare,nu mă ghidez după Lună,după timp,după ceea ce e în jurul meu,mă ghidez
“Singurătatea este cea mai profundă realitate a naturii
umane.Omul este singura ființă care știe că este singur…”
Prea treaz.
După o noapte ca toate celelalte, dar parcă pe alocuri mai tristă
Stârnești furtună-n Paradis
când îngerii văd lacrimile tale
provoci sute de războaie-n vis
doar mușcându-ți buza moale.
Redai al ngerilor zbor
când pur si simplu,natural zâmbești
și spargi al
Noaptea toți ingerii plang
Fiindca nu sunt pe Pamant,
De-aceea in cete se strang
Și se-nchina Celui Sfant.
Poate ca ar da Paradisul
Sa simta aerul,iubirea
Sa uite macar odata
