Poezie
Din adâncul cuvintelor tale
1 min lectură·
Mediu
lasă-mă să îți pășesc
vreo două mângâieri pe tâmple
cu tălpile gândului meu mut,
desculțe tălpi,
un anume fel de dragoste
în istoria lumii găsit mereu cal
încopitat în Lună
doar după, în vremea de apoi...
un copil mi s-a confesat aducând drept vinovăție
cioburi dintr-un vas pământesc
împachetate în schije de lacrimi;
cât de nedreaptă e azi venirea mamei...
mă recunoști cuminte
îngropat în cuvintele tale?
053745
0

insa prima strofa parca nu-si gaseste *pasii*.
*să îți pășesc/ vreo două* suna chiar bizar iar personificarea din *tălpile gândului* a fost deja mult prea folosita (si n-am inteles niciodata de ce)
*cal/ încopitat în Lună*, la fel de uzata, plus ca e greu de vazut legatura cu *un anume fel de dragoste*
eu as renunta complet la prima strofa