Poezie
intalniri cu sfarsit imprevizibil
1 min lectură·
Mediu
un norisor zapacit
luat de vant si dus usor, usor,
pe data s-a indragostit
de un alt nor.
sa vezi amor si-mbratisare...
(vazduhul devenit decor, spre vest a si rosit usor)
si s-au iubit cam cat o clipa
desprinsa dintr-un infinit
si de atata drag, de-atat frumos
un strop de clipa chiar au stralucit!!!
(nestiutorii isi faceau semne pe piept
de la dreapta la stanga unii;
ceilalti erau catolici.
protestantii asteptau ploaia intr-alta parte).
de multa frumusete, belsug de bunatate
n-au mai privit sarmanii spre ceasul
care-arata cat creste (sau cat scade)
o chestie numita \"sublim\"...intensitate.
au bubuit magnific, celest, tremurator
spre bucuria stramba si fara nici un licar
a celor ce formeaza, se zice, neamul lor.
acum,
putin albastru, putin fum,
te voi iubi norisor.
vezi, noi suntem un fel de abur pe cale
sa devina fum.
Doamne, Doamne...
022.967
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silviu dachin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
silviu dachin. “intalniri cu sfarsit imprevizibil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-dachin/poezie/48325/intalniri-cu-sfarsit-imprevizibilComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cea anterioara mi-a placut mai mult, cea de acum este imbracata intr-o haina comica, insa e putin cam dezordonata. Eu zic sa o mai lucrezi putin, tu ce zici?:)
0
sunt cel mai puturos dintre pamanteni:) puteai scrie si tu mai frumos... adica sa corectez tot:) dar sa lucrez...:) mersic mult. am simtit ca nu e in regula da nu am cec face deocamdata din motive absolu obiective. pe bune:)
0
