Poezie
Alunecare
1 min lectură·
Mediu
De ce te iubesc eu pe tine?!
Mă aplec întru suflet să caut răspuns
Între surâsul tău și starea lui de bine,
În suflet însă totul e ascuns,
E ferecat în mii de necuvinte,
E dincolo de orice da sau nu,
Și plec atunci închipuind în minte
O altă cale înspre ce ești tu...
Nu zici nimic, porți în priviri o toamnă
Cu frunze albe și gutui plăpânzi,
Așa tăcând ești cea mai simplă doamnă,
Așa tăcând, prin ochii mei flămânzi
Treci orizonturi albe de neștire,
Iar visele de-atâția fluturi mari
Se-mbracă-n anotimpuri de iubire
Crescând în goana cailor stelari...
Mă plec înspre inimă, taina
Bătrânelor vremi să mai caut,
Ce înger bun își limpezește haina
În apa izvorâtă dintr-un flaut?!
E cald aici în colțul meu de lună,
Mi-e somn și-ncerc s-adorm cum se cuvine
Pe buza celui ce-a-nceput să-mi spună
De ce mă iubești tu pe mine.
002.063
0