Poezie
Vers neîmplinit
fetei mele
1 min lectură·
Mediu
Iubirea, ca un colț de stâncă
Ieșit să ne oprească iar
Din prăvălirea-n care încă
Ne poartă marele zadar,
Având în plete gustul sării,
Tumultul trupurilor stinse,
Înalt de cer, adâncul mării,
Cerc împrejurul vorbei ninse,
Același vers înscris în seva
Acelorași mereu iubiți,
Cu pași mărunți, la sfântă Eva,
Apoi la el, cu pași grăbiți…
Iubirea, clipă mângâiată,
Atâtea-nsângerate mâini,
Corabie din lemn de stea curată
Plutind încet pe apa din fântâni.
001.895
0