departe de trecut

nu imi mai vorbiti de flori, de pasari si de primavara asta care o sa vina.

nu sunt ateu, nu sunt necioplit, nu imi lipseste mai nimic din ceea ce te face om.

nu sunt calator si nici de sine statator,

sunt doar o scanteie asa cum ati fost voi odata.

poate ca am in plus lipsa fricii de moarte,

si teama de viata,

nu imi vorbti de trecere acum cind totul e vesnic.

sper doar in ceea ce nu cunosc oamenii

si nu stiu cit pret sa pun pe asemenea speranta.

nu sunt nici prost nici unu din desteptii admirati intre oameni,

sunt comun si neluat in seama decit de cei pe care am sperat sa nu ii intilnesc vreodata,

nu sunt negativist, si nici macar optimist nu imi permit sa fiu,

iubesc filosofia atunci cind reusesc sa o inteleg,

si din matematica am invatat numai algebra,

pentru ca nu am nimic in comun cu ea.

eu plec, voi ramaneti aici, pina cand niciodata nu ma voi mai intoarce....