Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

gara

1 min lectură·
Mediu
stiu ca nu tu ai trimis trenul care m-a calcat.
era un tren nebun, caci n-a oprit in gara
fara de controlori, fara bilet, fara mecanici...
de ce o fi venit chiar cind trebuia sa te sarut?
nu e o intrebare, e o nedumerira acceptata pe veci ca nedumerire
de fapt sarutul nostru nu mai avea nici un viitor,
mamei tale(chiar daca nu ea a trimis trenul) ii convine faza
si din toate personajele de pe acest peron
eu sunt singura victima, pe cind singurul neinteles e...trenul.
iubesc gara asta, si de fiecare cind ma voi satura de mine
voi veni aici sa astept...sa vina...
001820
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
105
Citire
1 min
Versuri
11
Actualizat

Cum sa citezi

silviu dachin. “gara.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-dachin/poezie/15898/gara

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.