Poezie
această nesăbuită bucătărie
poem născut din criză
1 min lectură·
Mediu
strâng în pumn
coaja umedă a ultimului cartof curățat
dintr-o foame nemotivată
căci noi
ar trebui să mâncăm
doar atunci când secundele plesnesc în intestine
să bem atunci când nu mai putem pronunța
cuvântul sete
și să murim oricând
flămânzi și însetați ori nu de viață
și fiecare picătură din coaja ultimului cartof curățat
mă privește legănându-se
asemeni unui cățel pus pe șotii
chiar dacă lumea
lumea nu mai are răbdare
și curăță prostește
saci întregi de cartofi
022.464
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silviu dachin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
silviu dachin. “această nesăbuită bucătărie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-dachin/poezie/13998351/aceasta-nesabuita-bucatarieComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SDuitai, I.M.P. ca la criza se ajunge mai usor intorcand lumea undeva la inceputuri! asa-i, cu dorinta de porumbei albastrii! cu prietenie, indubitabil:) multam de oprire si ramanere!
0
nu-i afectat de criza
ci este nascut din criza
"lumea nu mai are răbdare
și curăță prostește
saci întregi de cartofi"
un miros de peste imputit
tot se simte
dinspre pisicuile
care mananca capetele de peste
lasat de fonfleria
sub cosul de gunoi
de langa masina mea
de la scara nucului
evident
toata lumea stia asta
dar nu spunea nimeni
m-am saturat de ciorile vopsite
vreau porumbei albastri
cu prietenie
sa fie