Salvează-mă

E atâta iubire și dragoste în textele tale încât mărturisesc că mă dau bătut din critică. Aș simți că rănesc sentimentele cuiva dacă aș spune cu adevărat ceea ce cred, și nu am mai simțit demult asta. Uneori avem nevoie de spații de ventilare iar poezie.ro rămâne bun pentru asta. Până la urmă eu tot pe premisa asta am apărut aici demult. Altfel spus îți recomand să mai citeși poezie, proză chiar, expune-te mai mult la diverse forme de lirism și construcții poetice și poate că nevoia ta de a scrie atât de mult despre cele sentimentale va căpăta o formă mai matură, mai clară și mai vizionară, reușind să surprindă cititorul cu ceva și să-i creeze insighturi.

și comentariul de mai sus mă face să mă simt de parcă aș fi Lex Luthor, Magneto sau chiar Shredder din Țestoasele Ninja.

Eu nu sunt de acord in totalitate cu ceea ce spune Claudiu.Daca autorul are nevoie de un ventilator -de orice marime- ca sa-si racoreasca pornirile telenovelistice infocate, exista emag.:P.S: Baietii de la emag, astept un Heineken la pet!

Rudy

Mie îmi amintește de Liberace.

Terminați cu prostiile, nu mai derutați omul! Textul este un imens loc comun. Lipsit de originalitate. Dacă vreți să scrieți în continuare așa,ca acum un secol, nu aveți decât, dar se va cam râde. Poate vreți totuși să vă suflați praful de pe redingotă.

Pentru început am sa mulțumesc tuturor pentru comentarii, mulțumiți și nemulțumiți vor exista veșnic. Nici nu încerc să mulțumesc pe toată lumea, dacă nu vă mulțumește, parțial sau total, puteți schimba canalul privind un meci de fotbal sau orice altă competiție sportivă cu o bere în mână, răcoriți de ventilator. Toate poveștile de dragoste sunt o telenovelă, o poveste comună de iubire cu puține elemente originale, în majoritatea cazurilor rezultatul fiind chiar noi. Poate nici nu existam fără telenovela părinților noștrii, dacă nu vă place dulce puteți consuma lămâi, eventual submersate în bere. Secolele vin și trec, moda se schimbă însă dragostea va rămâne un subiect inepuizabil de care nu cred că e bine să râdem și pe care nu se va așeza praful niciodată, doar obiceiurile și regulile jocului s-au schimbat. Închei pledoaria, deja prea lungă, declarându-mă dezgustat de grosolăniile miștocărești ale secolului present ce par a fi mai degrabă un râgâit impertinent după o halbă de bere.