Poezie
Cumpănă
1 min lectură·
Mediu
Eu n-am decât un prag
sub coaste
pe care să-ți pui ghetele,
doar o punte peste piept
să mă treci de-a curmezișul,
tropăind,
dintr-o parte în alta,
n-am decât brațele mele,
să-ți legene încruntările
silabele sparte,
privirea verde,
ascunsă în crăpăturile ochilor,
indispozițiile,
absențele,
refuzurile,
și palmele reci
Vii de departe,
nu sunt eu drumul,
nu sunt poartă grea
de încuiat după tine
nu-mi da mâna
nu te ține de mine
nu sta proptit
în dreptul ciobului meu
aburit
de fereastră
Aș face toți pașii înapoi,
mi-aș culege urmele una câte una
mi le-aș îngrămădi în călcâie
ca pe un șuvoi de sânge
picurând tăcut
peste pietre,
m-aș pierde de tine
alergând îndărăt
într-un suflet
Să-mi dai înapoi
jumătatea de zi,
noaptea care-a venit
si trupul timpului orb
în care am crezut
că ne-ar fi putut lepăda
în țărână
urlând
aceeași poală chinuită
de cer
să mi le dai
pe toate înapoi
îți zic
și să fugi
024.000
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Van
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 49
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Van. “Cumpănă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-van/poezie/232957/cumpanaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"As face toti pasii inapoi,
mi-as culege urmele una cate una
mi le-as ingramadi in calcaie
ca pe un suvoi de sange
picurand tacut
peste pietre,
m-as pierde de tine alergand indarat intr-un suflet\". Mi-a placut mult acest poem.
mi-as culege urmele una cate una
mi le-as ingramadi in calcaie
ca pe un suvoi de sange
picurand tacut
peste pietre,
m-as pierde de tine alergand indarat intr-un suflet\". Mi-a placut mult acest poem.
0

am ales aceste versuri, suna bine si inseamna mult pentru mine:
Vii de departe,
nu sunt eu drumul,
nu sunt poartă grea
de încuiat după tine
si totusi, uneori nu e suficient sa stai singur pe un balansoar...parca nu merge ca atunci cand sunt doi!