Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Un fel de plecare, un fel de dragoste

1 min lectură·
Mediu
Mi-am nesocotit întotdeauna dinții ascuțiți
încarnați în palme m-am făcut că nu-mi văd ghearele prelungi
crescute din coate unghiile încovoiate spărgându-mi epiderma
făcându-mi cu ochiul pe după umeri ca niște capete de clovni
amețiți de alcool urletul de lupoaică rănită
burta zgariată de foame
Și cad pradă în dimineața nunților mele
poftei nestăpânite
de a mă ucide în propriile-mi brațe
de a mă smulge din leagăn
ca pe un trup de pisică tărcată dormind
cuibărită adânc în cutele inimii
ca într-o fântână de funingine caldă
de a mă zdrobi de asfalt
cu tandrețe
cu furie
până când fiecare notă din marele concert
împletit în arterele mele
își va fi lepădat coaja
și-și va fi lăsat miezul spălat în apa morților
ca într-o încă răbdătoare lumină
0104.589
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
125
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Silvia Van. “Un fel de plecare, un fel de dragoste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-van/poezie/104279/un-fel-de-plecare-un-fel-de-dragoste

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@simona-marcu-0009088SMsimona marcu
Lupta asta pe care o dai cu tine si impotriva ta, gustul metalic de sange proaspat (ma face sa-mi doresc o noapte de vampir...) si toata atmosfera ca o incordare salcie, ca un nerv plictisit m-au facut sa citesc poezia ta de cateva ori cu multa placere.
Felicitari
Cu drag
mi\'raj
0
@negru-vladimirNVNegru Vladimir
Uneori in clipe binecuvantate ne descoperim salbatici in cautarea libertatii atat de impartita intre corvoada existentei zilnice, ne strigam unii pe altii intr-un cant al sinceritatii desavarsite, goi de toata educatia pe care ne-au asezat-o stramosii ca pe un sicriu de mare pret... devenim precum grecii inainte de a inventa tragedia, chiar cu mult inainte de a invata sa uite sublimul dionisiacului in apolinic... cine mai are nevoie de coloanele din piatra cand sufletul urla in mijlocul padurii dorul ce niciodata nu ar fi putut fi spus in cuvinte.
\"Și cad pradă în dimineața nunților mele
poftei nestăpânite\"
0
Distincție acordată
@negru-vladimirNVNegru Vladimir
Ma iarta... am uitat.
0
@silvia-caloianuSCsilvia caloianu
pagina ta, de regula, e o revelatie a spiritului, e o subtilitatea ratiunii, e o lectie a poeziei...
te citesc, te citesc, cu placere...
(pacat ca Radu Herinean a oprit motorul de cautare pe site a autorilor nostri preferati...)
0
@dana-stanescuDSDana Stanescu
in josul fiecarei paginii :)
0
până când fiecare notă din marele concert
împletit în arterele mele
își va fi lepădat coaja
și-și va fi lăsat miezul spălat în apa morților
ca într-o încă răbdătoare lumină

aici este esenta...asa, Silvia...
cu drag si...cu drag,
0
@silvia-vanSVSilvia Van
Simona, sunt fericita ca ti-a placut poemul, prezenta ta in pagina mea e o bucurie si o mai astept.
Vlad, am constatat ca noi doi privim lumea printr-un filtru asemanator, spectrul culorilor prin care o percepem e de asa de multe ori acelasi. Multumesc pentru implicare.
Silvia, sunt coplesita de cuvintele tale. Nu ma asteptam. Multumesc frumos.
Andreea, ai dreptate. Ochi de epigramist, deh! Bucuroasa de reintalnire, ca intotdeauna.
0
@carmen-inaCICarmen Ina
Ignorare aparenta, clocot, o lupta salbatica, inversunare si in final \"încă răbdătoare lumină\". Am citit si recitit versurile ratacind pe cararea fiecarei stari.

0
@dana-stefanDSDana Stefan
restrang si focalizez: rabdatoare lumina..
miezuri lepadate de coji, cuibarite in cutele din nuca ta, esti tu...
admir forta si curajul asumat obiectiv.
acum stau si ma uit grav la tine.
(strang din dinti).
0
@silvia-vanSVSilvia Van
Feronia, Dana, ma simt extraordinar cand realizez ca sunt inteleasa. Multumesc pentru cuvintele voastre.
0