gata-gata

Silvia un poem reusit in care gandurile se imbraca intr-un cantec mladios cu metafore proaspete! ma inghesui in partea de final care arde!


\"gata-gata
ne umplem de apă și ne întindem pe țărm
să ne admire cocorii formele de lut și cămășile moarte
lăsând urme de vis englezesc pe nisipul cald\"

versurile de început din cele două strofe din care se pot face o mie și una de povești.aici e poveste ta.
cu drag,

3D cu finalul Cezara cu începutul și gata-gata poemul s-a putut face plăcut în sufletul vostru, multumesc

ne molipsește visul tău aviar și ne dă aripi de iubire tămăduitoare;
rețin în special:
\"în nucul în care am înnoptat marea s-a adunat
ca într-o biserică
unde păsările goale stau în genunchi
vorbind o limbă pe care nu o știm\"
cu prietenie și plăcerea lecturii
cn

Carmen, îți multumesc de semn și te mai invit să hoinărești prin visele mele
gata-gata