Poezie
pacea zigotului
1 min lectură·
Mediu
mă învelesc cu o mie de prosoape
ploaia oricum curge din mine
curcubeul
îmi mângâie carnea
piciorul tău e de fier masiv
flutură batiste în gara de sud
stric o coajă de ou ochiul tău gălbenuș
cine mai naște stele de mare
stropi cu lapte
sfârcurile dor sfărâmate
între degete
sugarii lovesc cu pumnii în burtă
măsoară distanța
dintre natură și om
în piept
se introduce aer sub presiune
în palmă e o cetate
să încapi într-un univers
să sufli păsări
mugurii râd pe pereți natural
se cade din vârf de munte
se îmbrățișează lumina tremurător
coapsa mea rămâne să doarmă
udă
tu treci cu bureți
sărutul tău suge din mine lichide
(MINUNEA VA VENI MAI TÂRZIU, ed. Feed Back, Iași, 2011)
023.981
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Goteanschii
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Goteanschii. “pacea zigotului .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/1802659/pacea-zigotuluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SGSunt de fiecare dată bucuroasă să fiu sursă. Receptorii sunt cei care prind sensul, tu ai găsit aici un curcubeu. Mersi de semn
0
O poezie concentrată cu metafore originale deschide un curcubeu de sensuri, o poezie ce măsoară distanța de la sursă (tu) la receptor (eu).