Poezie
cel mai frumos lucru de azi
1 min lectură·
Mediu
Nu a fost ploaia mică și lungă
dintr-un nor imprudent
foarte bine ascuns
în inima golului,
nu au fost nici cozile de ceapă verde
din grădina de fum,
nu a fost reflecția ta
în ochii mei,
nici reflecția mea în ochii contemplării
și nici contemplarea
în ochii mișcării,
nu a fost limba de ceas stricată
care m-a salvat
de mai multe ori de la moarte,
cum nu a fost nici strigătul
propriului meu
eu
din inima pădurii
ca din interiorul durerii,
cum nici plapuma mamei,
așezată grijuliu
peste trupul meu obosit de arte,
nu a fost și nu au fost
nici ochelarii prin care am văzut
o dimineață Electră*,
ci un polițist care m-a oprit la semafor
cu un semn de carte.
* personaj mitologic
028
0
Strofa doi mă intrigă totuși, cred că ai vrut să zici reflexie, in sensul că se reflectă, mai degrabă decât reflecție, în sensul de meditație. Per total un poem introspectiv, personal, electric :)