Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

pseudospeculații

1 min lectură·
Mediu
eram un copil care învăța litere
când mama m-a luat în brațe și mi-a spus
că un om nu este întodeauna un om
o râșniță e uneori o gură
cerul un coș iar ploaia o veveriță
apoi am uitat de mine
iar prietenii mi-au spus că în tot acest timp
m-am sprijinit de ziduri
multă vreme apoi
mi-am căutat mîinile și capul
deși mâinile și capul meu
erau altceva
parcă nici mama nu mai era mama
dar asta nu o mai cred
așa cum nu am crezut
că din senin și din dumnezeu
poate apărea el
să împuște în sus și păsările negre
să cadă jos
dintr-o copilărie blamată
în neliniștea prezenței pentru totdeauna
ca niște antiiluzii
(dulcele meu asasin, 2016)
012.710
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
121
Citire
1 min
Versuri
23
Actualizat

Cum sa citezi

Silvia Goteanschii. “pseudospeculații.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/14065083/pseudospeculatii

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Să ne antifonăm sufletul cu antiiluzii, pentru a nu pătrunde în el iluziile generatoare de deziluzii, să ne căptușim eul cu inocență, pentru a dizolva în el macularea și a genera mirarea, să lăsăm copilăria să crească în libertate, fără să-i inducem dogmele și sfaturile, care ne-au fost implantate la rândul nostru, când făceam din existență joc,căci copiii dau un blam celor ce vor să-și impună educația coercitivă.
Un om poate fi și anti-om, când își desfide esența, un pseudo-om, când își diluează esența, și un extra-om, când își transfigurează esența.

0