Poezie
adoarme fructiera
în vol. \"niciodată pe nume\"
1 min lectură·
Mediu
![\"\"](\"http://www.galeriafoto.com/photos/data/501/210Nufarul.jpg\")
fructiera o liră cochetă aerul siropos discordant
noaptea desuetă ca o rochie de pe când nu mai știu
ne îmbrăcăm una în alta ne împiedicăm una de alta
strigăm pe la colțuri ale cui sunt poalele acestea
cineva dintre noi întotdeauna a trebuit să cedeze
trei sute șaizeci boabe de cafea dar nici un vis
ne spunem că fără de vise amețește număratul
se învârtesc se învârtesc merele de lumină
și melodia aceea cu gustul indefinibil
adoarme fructiera întind mâna
se deschid venele
nufărul intră
15.03.04
034.073
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silvia caloianu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
silvia caloianu. “adoarme fructiera.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-caloianu/poezie/66846/adoarme-fructieraComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SCCaut acum ceva prin textele mele, ranita cumva in amorul propriu:) si, te-am gasit aici...\"Purtătorul uleiului pentru răni\" :) Suna interesant, eu zic sa folosesti expresia asta intr-o poezie a ta...
0
VMCe regretabil că, indiferent ce s-ar întâmpla, unele opinii nu se mai pot schimba. Nici în bine și nici în rău.
Același,
Același,
0
dă-mi voie să port „fructiera” „Poeteselor” care înveșmântate plutesc în „rochia” purei copilării, compromis între „sine” și „sine însăși” („cineva dintre noi întotdeauna a trebuit să cedeze”), compromis amăgitor ca un „nufăr” crescut în „noroiul” vieții având gust de „cafea”, unitară în diversitatea-i („trei sute șaizeci boabe de cafea”)copleșitor de „realistă” („dar nici un vis”).
Purtătorul uleiului pentru răni,