Poezie
de incantații
(în vol. \"niciodată pe nume\", text de deschidere)
1 min lectură·
Mediu
era o pădure bleu onorată instanță el mergea fluiera pe acolo
își imagina că zboară pe un cal ce mușcase din soare
cred că era o melodie de vrăjit apele
mă părăseau mările ați mai văzut cândva o sirenă falimentară
mai am ca amintire câteva carduri
am putea încerca să intrăm împreună
arbitrar
să vă convingeți
să contemplați un refren devastat de cuvinte
arta e lungă
vino și tu și tu
și tu
să depuneți mărturie
femeie albastră
verde femeie
femeie de ploaie femeie de roșu femeie de pică
ai văzut și tu cercurile de fum deasupra grădinii
pasărea era de foc sau de foc era aerul
care o zbura
ce anotimp conspirativ ce voci drogante
oare nu-i așa
ai văzut ce arbori
cercuri cercuri
cum avea să le spargă să evadeze din parabolă
cu o singură aripă
ori de câte ori încerca să deschidă ochii
auzea auzea incantații
noaptea își întorcea pagina pe altă parte
un luceafăr manierat desfăcea rănile de cuvinte
ai văzut și tu
nu-i așa că ai văzut incidența lacrimilor
pe cea mai nobilă sabie
26.01.04
0146.028
0

silvia, cum inserezi poză pe site?