Poezie
profesore freud
"niciodată pe nume" (ed. Arc, 2005)
1 min lectură·
Mediu
era o noapte afonă și era în contumacie
și nu aveai cum să îi frângi gâtul de lebădă neagră
să o strivești în picioare ca pe o vietate frivolă
să te răzbuni
să te răzbuni
să te răzbuni
lumina obscură a improvizatului castel
încerca să cenzureze cuvintele propriei sentințe
tu știi
o altă noapte nu va fi la fel
fiece secundă are plânsul ei după altceva
tot mai dureros de neînțeles
fiece ploaie are fulgerul său fatidic
mă privesc în oglinda acelei întâmplari
într-adevar
tu cine ești
trădătoareo
degradato urâto
animal pahiderm cu vise de zbor și de cânt
recunoaște că pentru tine orice pas e deja suferință
profesore freud
închide-mi ochii cu un abțibild
25.08.03
024.608
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silvia caloianu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
silvia caloianu. “profesore freud.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-caloianu/poezie/50094/profesore-freudComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
așa am să fac \"urâto\"! ... dar să nu mă pui să acopăr gura lumii cu pământ căci știi prea bine că este o zădărnicie ...
0
Vad ca nu mi-ai oferit, de data aceasta o reteta, Adriane: ai notat-o doar pe a mea! :) Iti multumesc de vizita!
0
