Poezie
Stănesciană
1 min lectură·
Mediu
Nerostitele cuvinte
ce mi-au încolțit în minte,
nici alese, nici ascunse,
mi s-au preschimbat în buze.
Negrăitul adevăr
mi s-a transformat în păr,
melancolicul extaz
în sprâncene, ochi și glas.
Iar curând, un gând desprins
că mi-e suflet a pretins
și a început să doară
că mă nasc a doua oară.
001580
0
