Mediu
Aplaudați!
eu sunt gongul ce trage cortina,
sunt zgomotul ce de-atâtea ori
l-ați auzit cu toții,
sunt fardul ce se scutură
de pe chipuri,
sunt scrâșnetul de frâne și muzica de fond,
sunt scena pe care atât de talentat tropăiți...
Bateți din palme până se tocesc,
sunt copilul grăsanei din primul rând, sunt chelia sufleurului care-și roade
unghia degetului mic,
sunt căptușala ruptă a pelerinei regale, sunt tusea seacă a plasatoarei,
sunt durerea de dinți a directorului.
Fluierați până vă crapă buzele,
aplaudați până vă cad mâinile,
bisați până la sfârșitul lumii,
sunt decorul,
sunt cocoloașele de hârtie,
batista murdară a soției tale, sunt femeia de serviciu...
Sunt corul,
sunt plebea strânsă,
sunt taxiul din fața casei,
sunt zidul cojit și peluza netunsă
și celelalte griji copleșitoare,
sunt zațul de cafea și toarta ciobită,
sunt noroiul de pe pantofi.
Aplaudați,
nu vă oprește nimeni,
eu sunt bătaia palmelor voastre...
001.838
0