Sebastian Mihail Albu

frumoase ganduri!
[multumesc pentru aprecieri, nicoleta (raspunsul vine cam greu, scuze...). te rog, da-mi cumva o adresa a ta de mail, pentru ca vreau sa-ti trimit un cantec (de-al meu, pe un text scris de tine). e drept ca ma pricep mai mult la scris muzica decat la poezie.]

nu m-am gândit până acum la ploaie ca la o chestiune de nuanțe (deși am cântat-o de nenumărate ori - ploaia)...coincidență sau nu, destin banal sau încă ascuns într-un extraordinar nerevelat - acum plouă în timp ce scriu! textul m-a dus - și nu știu de ce - cu gândul la Vișniec (și la orașul lui - poate albastru, de ce nu? - invadat de melci pestilențiali).
m-ai obligat să recitesc teatru. mulțumesc.

Sebastian Mihail Albu

cuvintele mele s-au înălțat fericite că nu mai trebuie să-mi fie prizoniere, de vreme ce tu le-ai eliberat, așternându-le intr-un prolog pentru o zi a îndrăgostiților...alătur o ură a mea la greața ta și-ți doresc cât mai multe perle care să acopere toate mașinuțele teleghidate create din dezamăgiri și zâmbete false.

Sebastian Mihail Albu

pentru ca si eu
\"de obicei aleg cel mai greu drum/am aflat că e și cel mai frumos\"...si pentru ai curajul sa dechizi cutii.

Sebastian Mihail Albu

tunelează sau nu electronii, realitatea e că \"toate lumile posibile se înghesuie/stau la rând coexistă/sub ochii noștri\"
și mi-au mai plăcut următoarele versuri: \"mi-e teamă de simetria asta impenetrabilă/de perfecțiune/de prelungirea inimii tale în inima mea\"

Sebastian Mihail Albu

da, mi-a placut!!!! nu știam că și umbra ta se închide în baie și plânge...
eu am simțit mai mult versurile \"fac body painting cu sentimentele/și pun un inel în buricul pământului\".
se cunoaște că ești un (cain deghizat în?) albu...