Poezie
Respirație artificială
nu are
1 min lectură·
Mediu
Să fim mai buni, să fim mai drepți,
Așa ne-ndeamnă cineva.
Să nu ne strălucească stelele pe epoleți
Și chipul să nu ni-l dăltuim pe o pafta.
Să nu furăm, să nu mințim,
Ne spune cartea cea de căpătâi
Și cu dușmanii buni să fim
Și să iertăm greșeala orișicui.
Aș vre să pot să-ndeplinesc
Poruncile divine
Și relele să le stârpesc
Ce s-au acumulat în mine.
Mi-e greu s-ascult porunci divine
Și să-mi deschid a sufletului poartă,
Căci totul e acum în mine
Ca un recif în marea moartă.
Dar...un remediu cred că mai există.
O ambulanță-n prag de seară,
Să mă răstoarne și să-mi facă
O respirație artificială.
002319
0